Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0259 318 003

Istoricul localității

Din cele mai vechi timpuri pe teritoriul comunei Sinmartin, cat si in localitatile componenta a comunei au trait oameni inca din epoca neolitica, cu locuinte sapate in pamant, cu unelte slafuite confectionate din piatra si os, cu vase de lut ars vopsite si gravate, care s-au asezat aici datorita conditiilor prielnice si probabil apelor calde a caror descoperire se pare sa fi concis cu stabilirea primelor asezari omenesti in aceste locuri avand in vedere existenta neintrerupta a izvoarelor sublacustre de la Baile 1 Mai.

Astfel unele materiale ce demonstreaza existenta vietii omenesti in epoca bronzului au fost gasite la Sinmartin, pe dealul Korhany la numai 1 km de bai. Ele constau din numeroase fragmente ceramice, apartinatoare culturii Otomane. Purtatorii acestei culturi, erau de origine indo-europeana, mai precis tracii care au trait in mileniul al II-lea i.e.n.

Acestea constituie elemente deosebit de importante pentru a aprecia procesul penetratiei romane si in acelasi timp, o marturie a inceputurilor relatiilor pe care populatia daca le-a stabilit cu lumea romana, inainte ca legiunile Romei sa fi cucerit Dacia.

Dupa transformarea Daciei in provincie impertiala, urmele vietii ramane devin si mai numeroase. Ele constituie dovada unei prezente masive in regiune, nu insa si pentru adeverirea unei activitati deosebite in Bai. Astfei in hotarul satului Haieu, situat intre cele doua statiuni au fost descoperite izolat mai multe monede romane: in anul 1874 1 dinar imperial (hadria), iar in anul 1893 alte 3 monede.

In inventarul Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea se gaseste o alta moneda imperiala ronama (faustine junior) descoperita pe teritoriul Bailor 1 Mai in anul 1884. De asemenea la sfarsitul secolului al XIX-lea, invatatorul Pfleiffer Iosif, dupa indicatiile unui prieten al sau a descoperit monede romane in Sinmartin.

In imprejurimile celor doua statiuni apartinatoare comunei Sinmartin, s-au gasit obiecte si de factura romana. Interesanta ni se pare o tortita de bronz de la o ceasca romana.

Astfel, cu prilejul sapaturilor recente de la Baile Felix, s-a descoperit o conducta de ceramica bine arsa, care astazi se gaseste la Biblioteca din Baile Felix.

In felul acesta din analiza istoriografica, rezulta continuarea vietii pe plaiurile comunei Sinmartin si in imprejurimi, caci acolo unde amutesc cuvintele si traditia, traieste piatra, osul, un obiect de arama, bronz, un vas de lut cu ornamente colorate incrustate sau in relief.

Din cercetarea atenta a acestor urme arheologice, parte integranta a izvoarelor istorice, rezulta ca in jurul apelor calde au trait:

  1. Oamenii din neolitic
  2. Oamenii din epoca bronzului
  3. Hallstatul timpuriu
  4. Dacii liberi preromani
  5. Romanii
  6. Ostrogotii
  7. Semintii slave

Urmele materiale descoperite constituie dovezi graitoare nu numai ale continuitatii, ci si a unei intense locuiri a acestei zone. Gasirea acestor dovezi a activitatii umane din oranduirea Comunei Primitive, cu culturile specifice tarii noastre si in continuare din oranduirea sclavagista si a migratiei popoarelor, atesta permanenta vietii omenesti pe acest teritoriu pana la apartia primelor atestari documentare.

Monumentul istoric "Colonel Buzoianu" aflat pe teriroriul satulul Haieu, ridicat in cinstea eroilor cazuti pentru apararea hotarelor stramosesti, este dovada ca locuitorii din Sinmartin si satele apartinatoare comunei, au participat la revolutii si rascoale.

In perimetrul satului Haieu, pe malul Petei si in gradinile care se aliniaza de-a lungul albiei, au fost scoase la iveala urme ale unei vechi asezari, fragmente ceramice si vetre de fos, ce dateaza din neolitic.

In baza unor descoperiri arheologice, istoricii acrediteaza ideea ca, viata a continuat neintrerupt in zona izvoarelor termale si in epocile urmatoare, apele calde fiind cunoscute de romanii care au ocupat Dacia.

Existenta unei comunitati in zona Sinmartinului, este atestata documentar la inceputul mileniului doi, apele termale de pe linga cetatea Oradiei fiind mentionate intr-o diploma a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sinmartinului apare in scrieri la sfirsitul secoluilui al XIII-lea si este legat tot de utilizarea apei termale, careia localnicii i-au gasit intrebuintari inca din cele mai vechi timpuri. Astfel, in anul 1228, este mentionata existenta unei mori care se alimenta din riul Peta. Instalatia functiona tot timpul anului datorita apei calde, care nu ingheta iarna. In aceeasi perioada, in Haieu functiona o instalatie pentru macinat piatra adusa de la Betfia.

In prima jumatate a secolului al XIV-lea, linga Sinmartin se ridica o biserica Abatia Hevius de Magno-Varadinum. Aceasta era o manastire catolica, a carei arhitectura prezenta elemente gotice si romanice. A fost distrusa in timpul invaziei turcesti, iar ruinele capelei se gasesc astazi in cimitirul satului Rontau.

Doua secole mai tirziu, o cronica evidentiaza ca numele Sinmartinului a fost imprumutat si pentru zona izvoarelor termale, Baile Felix fiind cunoscute mai multa vreme drept Baile Sinmartin. Pe atunci baile erau in proprietatea ordinului calugaresc premonstrantiilor din Sinmartin. Prima constructie destinata tratamentului cu apa termala este ridicata in timpul administrarii bailor de catre HELDRES FELIX, in anul 1711. Cladirea s-a situat exact deasupra izvorului numit baia lui Felix. De aici provine si actualul nume al statiunii, iar apa din izvorul lui Felix se utilizeza in zilele noastre pentru cura interna.

Dintr-un capitol anterior am retinut ca locuitorii satelor din comuna, erau iobagi ai Episcopiei Romano-Catolice din Oradea sau a Ordinului Premonstratensilor.

Altii erau scutiti de dijma, pentru faptul ca ardeau varul, necesar Cetatii Oradea.

O interesanta mentiune documentara, care ne furnizeaza date referitoare la asezarea satului Haieu, imprejurimile acestora si numarul de case, este schita localitatii intocmita in anul 1773. De fapt in acel an s-au intocmit schitele mai multor localitati din Bihor, cu dublu scop: pentru a servi la aplicarea reglementarii urbariale in anul 1769, care in Bihor s-a pus in aplicare numai in anul 1772, pentru a se putea face alinierea satelor si concentrarea lor pe arii cat mai restranse.

Fata de celelalte localitati Haieul are specificul sau si anume satul a fost mutat din locul sau initial, care - asa cum afirmam mai sus - era langa Paraul Peta, deci foarte aproape de actualele Bai 1 Mai.

Pentru a se putea putea asigura linistea si odihna celor veniti la Bai, satul a mutat pe dealul din apropiere.

Atestatele documentare existente inca din anul 1553, prezinta principalele edificii din apropierea satului, cum ar fi: doua podeturi, padurea din imediata vecinatate si campul, moara care functiona si iarna deoarece folosea apa izvoarelor calde din apropiere, mentionete astfel in documentele vremii "Pe Peta la 200 de pasi spre nord se invert rotile morii ce apartine satului valahilor Haieu ( ad pagum). Remarcam prezenta si functionalitatea acestei mori de-a lungul anilor, incepand cu prima atestare documentara mentionata de noi in aceasta lucrare (1288), pana in zilele noastre ".

Referitor la viata locuitorilor acestei comune Stefan Hathvany, scrie urmatoarele "de la Bai spre sud se ridica un munte in forma de cerc, care il intrece la inaltime pe toti ceilalalti. Din munte se scot pietre din care locuitorii valahi ard varul in cantitati mari.

Locuitorii sunt scutiti de vama si de taxe pentru ca au fost in armata principelui Transilvaniei, special la paza granitelor si in luptele cu turcii.

Iata deci inca o dovada ca cei multi si necajiti se ridicau ori de cate ori era nevoie pentru apararea tarii, fiind intradevar painea si sarea pamintului.

Satul propriu-zis cu cele 40 de case ale iobagilor si jelerilor, ceea ce ar insemna o populatie de aproximativ 200 de locuitori, cu nume fregvent romanesti ca: Serb, Pantea, Bologan, Oprea, care detineau 292 iujare de pamant.

Haieul apare ca un tip de sat cu casele asezate de-alungul ulitei principale, taiat vertical de drumul ce leaga acum Baile 1 Mai de Felix.

Alt sat care a avut tangenta cu baile a fost Sinmartinul, mantionat anterior in legatura cu abatia de Haievio si ca resedinta a Bailor Felix, nu se stie pricis din ce cauza aceasta localitate a fost distrusa in intregime in anul 1566. Repopularea s-a facut tarziu, dearece teritoriul satului devenise proprietatea Ordinului Premonstratensilor care abea in anul 1767, prin administratorul Ebenger, au infiintat la pusta din Sinmartin pomat, macelarie si carciuma, iar administratorul Szenky Stefan 1774 - 1786, colonizeaza svabii si fondeaza satul. Satul s-a dezvoltat foarte incet desi apar unele cladiri pentru oficialitati.

In anul 1772 imparateasa Maria Tereza, a permis construirea conventului si bisericii calugarilor Premonstrantens din Sinmartin.

Asa s-a construit actuala cladire in stil baroc, ce serveste astazi ca sediu Centrofarmului.


Geografie

Statiunile balneoclimaterice Felix si 1 Mai sunt situate in nord vestul Campiei Montane a Miersigului - parte integranta a Campiei Crisului - la zona de contact cu extremitatea vestica a dealurilor ce coboara din Muntii Padurea Craiului.

Comuna Sinmartin se gaseste la o distanta de numai 5 km de Municipiul Oradea, de care este legata printr-o sosea asfaltata. Cu autobuzele OTL R.A., care pleca din capatul Cartierului Nufarul, drumul spre comuna este parcurs in 10 minute, iar spre satele componente ale comunei in 20 de minute. Dupa ce a trecut de marginea orasului, soseaua strabate comuna Sinmartin, trecand peste calea ferata Oradea-Vascau, intra in Statiunea Baile Felix. La iesirea din satul Sinmartin se desprinde un drum spre stanga catre Baile 1 Mai, satul Rontau, Haieu si Betfia, sate componente ale comunei.

Zona limitrofa este acoperita in cea mai mare parte, cu perdea protectoare a unor paduri de stejar ce imbraca pantele colinelor inconjuratoare, dand un aspect placut si atragator. Spre vest se ridica Dealul Apateului, pornit cu inclinari usoare din Campia Crisului. La sud, Dealul Cordaului nu depaseste nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidiselului, dealungul careea serpuieste panglica neteda a Drumului National nr. 76, care strabate Dealurile Vestice, Depresiunea Beiusului, Muntii Codru-Moma, indreptandu-se spre Deva. Marginea de est a acestei micro depresiuni este strajuita de Dealul Somleu - ultimul pinten calcaros al muntilor Padurea Craiului, iar la nord culmile ce adapostesc satul Rontau, incheie seria dealurilor limitrofe.

Comuna Sinmartin mai are in componenta si satele Cihei si Cordau.

Geologie

Analizand structura geologica si de ansamblu precum si tectonica regiunii se pot trage urmatoarele concluzii:

  • La alcatuirea geologica iau parte formatiuni cuaternale, tertiale si mezozoice care stau pe un fundament cristalin.
  • Formatiunile mezozoice care formeaza un pachet unitar si continut de grosime mare (circa 3500 metri) sunt in general depozite calcaroase, puternic carstificate in zona Muntilor Padurea Craiului.
  • Fazele tectonice, care au afectat regiunea, au creat si au amplificat prin reactivare doua sisteme de falii oarecum perpendiculare: unul in general cu directia ENE - VSV, care a generat afundarea puternica spre Depresiunea Panonica si altul orientat aproximativ NV - SE. Puternica tectonizare a formatiunii putin plastice cum sunt calcarele a avut drept rezultat fragmentarea si compartimentarea acestora prin factori care au constituit cai de acces ideale pentru apele subpresiune.

Dupa datele stabilita anterior formatiunile cele mai vechi care acopera fundamentul cristalin apartin Mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate VSV-ENE, reprezentand arii depresionale ale cristalinului colmatate cu depozite mezozoice. Peste acestea s-au suprapus depozitele paleogene si neogene care se intalnesc in intreaga depresiune Panonica.

Hidrografie

Din punct de vedere hidro-geologic, in zona comunei Sinmartin, se cunoaste prezenta unui strat acvifer freatic, dezvoltat in formatiunile cuaternare, si un orizont acvifer de adancime, cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat in acest sector.

Apele freatice - Alimentarea stratului freatic se face din precipitatiile atmosferice, fapt pus in evidenta de variatiile sezoniere din puturile satesti. Aceste ape freatice sunt cantanate in depozitele de terasa dine dezvoltate, sub forma a patru nivele, pe malul stang al Crisului Repede, in aluviuni ce insotesc cursurile de apa in zona si in special raul Cris ,precum si in depozitele deluviale.

Directiile generale de scurgere a acestor ape urmaresc pantele morfologice, adica in general S-N, in timp ce in lunca Crisului Repede si in terasa joasa se cunoaste un flux paralel cu raul E-V.


Clima

Din punct de vedere climatic, regiunea este incadrata in provincia climei continentale moderate, fiind situata la limita a doua subprovincii climatice: clima de stepa si clima de dealuri.

Caracteristicile principale ale acestei provincii sunt redate sistematic in tabelul de mai jos:

Caracteristici climatologice Valori (oC)
Amplitudinea medie anuala a temperaturii 24
Media temperaturilor maxime absolute anuale 30-35
Media temperaturilor absolute minime anuale 18-36
Amplitudini medii diurne ale temperaturii

10-15

 

Numar anual de zile cu inghet (cu temperatura minima 0 oC) 100-150
Numar anual de zile de vara (cu temperatura maxima 25 oC 80-100
Numar anual de zile tropicale (cu temperaturi maxime 30 oC) 15-35
Numar anual de zile cantitatea anuala de precipitatii (mm) 50-70
Numar anual de zile cu precipitatii (PO, 1 mm) 115-130

Media anuala a temperaturii aerului este de 10 - 11 oC, iar valorile maxime si minime sunt: media temperaturii lunii ianuarie 1 - 2 oC, cu minima la Oradea de 29,5 oC, inregistrata la 24 ianuarie 1942, iar maxima absoluta la Diosig, la 18 august 1952 - cand tempetatura s-a ridicat la 40 oC. Media lunii iulie este de +20 oC.

Demn de remarcat este faptul ca vremea cea mai rece este conditionata de invaziile maselor de aer arctic, iar vremurile foarte calduroase in timpul verii de prezenta maselor de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord.

Ca o caracteristica principala a climei, din aceasta zona, lipsa intervalelor de uscaciune si seceta excesiva in timpul verii si a gerurilor intense si persistente in timpul iernii , urmare a infuziilor de aer temperat, maritim, care sunt destul de frecvente .

In afara datelor prezentate mai sus, obtinute prin prelucrarea observatiilor din perioada anilor 1896-1955, s-au intocmit si grafice privind temperatura si cantitatea de precipitatii pe perioada anulor urmatori, din care se pot extrage valori minime si maxime, precum si valori zilnice, sezoniere si anuale . Ele nu difera, insa prea mult de cele de precedente. Aceste date se gasesc la Statiunea Meteorologica din Oradea.

Flora si fauna

Padurea de foioase aflata pe teritoriul comunei Sinmartin este alcatuita din diferite esenta predominand stejarul (quercus sessiliflora), gorunul (quercus pertaea), stejarul pedunculat (quercus robum), garnita (quercus frainetta), cerul (quercus cerria), apoi frasinul (frasinus excersior), carpenul (carpinis betulus).

Stratul arbustiv este destul de bine reprezentat de specii cum ar fi: paducelul (crataiegus monogyna), sangerul (cornus sanguineea), cornul (cornus mas), alunul (corylus avelana), lemnul cainesc (ligustrum vulgarae) si altele.
Stratul arbustiv se dezvolta cu precadere pana la aparitia carpenului care ia loc stejarului in padurile taiate fara socoteala. Un exemplul este partea de nord-vest a padurii Felix, defrisat complet in timpul celui de-al II-lei razboi mondial.

Stratul ierbaceu este reprezentat prin: coada cocosului ,laptele cucului, stanisoara, si multe altele.

Peisajul umbros de padure este inlocuit cu pajisti insorite, unde predomina plante din familia gramineelor si leguminoaselor. Tipice sunt gruparile cu paiusuri stepice (festuca valesiana, festuca pseudorrina, festuca sulcata) si altele.
Flora spontana cese dezvolta pe acest platou inveseleste peisajul. Cimpul este presarat cu margarete albe, cicoare albastra, lumanarele galbene, maci rosii si branduse de toamna.
In Statiunea Felix, la marginea drumului ce urca spre U.G.S.R. se afla un lac artificial termal unde au fost aclimatizate diferite specii de lotus din tari exotice, avand culori diferite: Nelurnuncifera (original din India si Pakistan), Nymphea zanzibarena (Africa), Aeibornia crasepis (Asia si Africa). Tot in acest loc au fost aduse exemplare Nymphea lotus termalis de la Baile 1 Mai.

Statiunea Baile 1 Mai ofera oaspetilor sa cunoasca o bogata flora acvatica care pastreaza o specie foarte rara "NYMPHEEA LOTUS" - VARIETATEA TERMALIS". Cercetarile stiintifice facute asupra acestei plante pe care localnicii o numesc floare de tau, floare de lotus, nufar, au dus la concluzia ca este un relict din flora tertiala. Ea a supravietuit glaciatiunii din era quaternala si s-a pastrat tocmai datorita mentinerii conditiilor necesare ciclului vital, prin apa termala. Iubitoare de apa termala de cel putin de 20 oC, dar nu mai mult de 41 oC si de namol sapropelic si de turba, ea traieste numai pe o mica portiune a Pariului Peta si A lacului termal intre "Ochiul Tiganului" si Moara din Rontau.

Desi s-ar parea ca seamana cu nufarul alb din ghioluruile din Delta Dunarii "Floarea de lotus" de la Baile 1 Mai, prin procesul ei biologic se deosebeste mult de acesta, aflandu-si o ruda mai apropiata in lotusul de la gurile Nilului, planta specific tropicala.

Declarata in anul 1932 monument al naturii (cand lacul si paraul Peta au fost constituite in "Rezervatii stiintifice") aceasta floare rara este ocrotita de lege.

Fauna regiunii nu prea bogata si variata, este caracteristrica faunei de campie. Mamiferele intilnite sunt rozatoarele: harciog (cricetus cricetus) popandaul (citelus citelus), bizamul (ondatra bethica), iepurele (lepus europeus).

Dintre pasarile intalnite se intalnesc: prepelita, fazanul, pitpalacul, graurul, ciocarlia, lastnul. Date referitoare la epoca neolitica se pot colpleta cu descoperirile facute la Oradea, unde pe dealul Salca si pe colina Ghetarie din apropierea Complexului Lotus, la o distanta de 7 km de Bai s-au gasit asezari neolitice continand unelte in os si piatra, vase din lut si multe oase de animale.


Dimensiune demografică

In cadrul comunei traiesc si convietuiesc impreuna romani, maghiari, italieni, germani, turci si o insemnata populatie de rromi. Aceasta este organizata din punct de vedere administrativ-teritoriala in colonii in satele Rontau, Haieu si Cordau.

Populatia si numarul familiilor pe comuna este alcatuita dupa cum urmeaza :

Nr. crt. Satul Nr. familii Nr. locuitori
1 Sînmartin 1104 2689
2 Băile Felix 242 667
3 Betfia 200 474
4 Cihei 349 960
5 Cordău 415 1336
6 Băile 1 Mai 95 199
7 Haieu 246 715
8 Rontău 281 962
  Total Comună 2932 7996

Cele mai frecventa boli intalnite in aceasta zona sunt. Bolile cardiovasculare, pulmonare, diabetul zaharat. Copiii sugari cu varsta de pana la un an, primesc gratuit laptele praf.

Miscari de populatie

  • Imigrari : 138
  • Emigrari : 188
  • Spor natural : 4%
  • Divorturi : 1%
  • Natalitate : 94
  • Decedati : 90
  • Casatorii : 47

Navetism

O parte din populatia comunei sunt angajati in unitati social-economice in Municipiul Oradea de stat si private, fac naveta din satele unde isi au domiciliul la locul de munca

Evolutia populatiei, elemente demografice si sociale

Estimarea evolutiei populatiei

Dupa analiza evolutiei populatiei, rezulta ca sporului natural este in cadere, in schimb sporul migratoriu, prin stabilire cu domiciliul in comuna este in crestere.

Prin analiza populatiei dupa grupa de varsta se constata ponderea populatiei tinere, ceea ce constituie o premiza pozitiva in evolutia viitoare a numarului populatiei.

In Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Bihor se propune stoparea tendintei de scadere a populatiei prin asigurarea unor conditii social-economice care sa conduca la ameliorarea calitatii vietii, marirea numarului de locuri de munca cu precadere in sectorul III.

Estimarea resurselor de munca

Vecinatatea comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei in zona preoraseneasca si specificul de statiune balneo-climaterica a oferit o relatie de interdependenta reciproca, oferindu-se locuri de munca, dotari comerciale, invatamant, dotari culturale, sport, agrement. Comuna are un rol de atractie a fortei de munca si asupra zonei inconjuratoare, respectiv comunele invecinate pe traseul drumului national DN76 Oradea - Deva. Totodata satele apartinatoare comunei, aflate la o distanta relativ mica de statiune, prin dezvoltarea turismului rural pot prelua o mare parte din afluxul de turisti mai ales in sezonul estival, asigurand o gama larga din activitatile de servicii.

Educație

Scoala - primele forme de invatamant

Pana in anul 1985 in comuna au functionat invatamantul prescolar si primar. De atunci si pana in prezent, invatamantul prescolar, primar si gimnazial in limba romana.

Dezvoltarea invatamantului a fost progresiva atat in ceea ce priveste resursele umane cat si materiale, tinzandu-se astazi spre un invatamant modern sustinut de cadre foarte bine pregatite.

Cadrele didactice sunt calificate, sau in curs de calificare, marea majoritate titulare. Toate cadrele au studii pedagogice de educator sau invatatori si studii universitare de scurta sau lunga durata.

Aprecierea elevilor se face cumulativ la invatamantul prescolar, prin calificative la invatamantul primar(insuficient, suficient, bine si foarte bine) si prin note de la 1 la 10 in invatamantul gimnazial.

Pentru rezultate deosebite se acorda diplome si diplome de merit.

La nivelul de scola nu s-au organizat cursuri stiintifice sau literare, cadrele didactice partipand la cele organizate prin Casa Corpului Didactic sau Inspectoratul Scolar.

Perfectionarea cadrelor didactice se realizeaza prin forme diverse: la nivel de scoala, prin comisiile metodice si consiliile profesorale, la nivel de inspectorat, prin cercurile pedagogice si prin seviciul pregatire continua care coordoneaza , indruma si controleaza obtinerea gradelor didactice, definitiv , gradul II, gradul I. Deasemenea in colaborare cu Colegiul Pedagogic si Universitatea Oradea, organizeaza cursuri de formare continuua (perfectionare).

Legatura dintre scoala si familie, se realizeaza direct, individual sau prin forme colective. Parintele vine sau este invitat la scoala individual, spre a purta unele discutii despre modul in care trebuie actionat. Aceste discutii se poarta si cu ocazia vizitelor la domiciliu.

Sunt organizate cel putin semestrial, intalniri la nivel de clase si scoala, moment in care sunt dezbatute problemele de grup, de prognoza scolii si posibilitatile de dezvoltare continua a unitatii.

Alte forma sunt, manifestarile cultural - sportive, serbarile scolare, aniversare, zilele clasei, excursii, drumetii.

Biblioteca scolara, functioneaza intrun spatiu special amenajat si dispune de un fond de carte de 3438 volume.

Rolul scolii in viata satului a fost si va ramane acela de centru de efervescenta culturala; aici se formeaza si se informeaza, atat actualii cetateni cat si viitorii cetateni a comunei.

Scoala a propulsat doi inspectori scolari judeteni.

Religie

Din punct de vedere religios, comunitatea din Sinmartin este majoritar ortodoxa. In satele comunei convetuiesc insa si credinciosi de alte religii:

  • greco-catolici
  • romano-catolici
  • alaturi de membrii ai cultelor penticostal si baptist

Economia

Date statistice

Din punct de vedere economic, raportata la bugetul local, comuna Sinmartin, se situeaza in judetul Bihor pe locul al II - lea. In ultimii ani, evolutia economica a comunei se caracterizeaza prin prisma tranzitiei de la proprietatea de stat la economia de piata. Treptat, micii intreprinzatori si-au facut simtita prezenta in domeniul prestarilor de servicii, dand un impuls favorabil bugetului local. Ca urmare, apar noi oferte in turismul balnear si pentru agrement, de aceasta data pe domenii private. In paralel, o parte din fostele baze turistice ale statului sunt inchiriate sau administrate de agentii economici locali, care fac eforturi sa le modernizeze si sa le aduca la standarde occidentale.

Turismul privat a prins un contur tot mai clar dupa modelul pensiunilor vestice, care ofera totul pentru un sejur agreabil, incepand cu masa si terminand cu apa limpede din piscina.

Treptat, in satele Sinmartinului incepe sa gaseasca un teren prielnic si ideea agroturismului. Cei mai intreprinzatori dintre localnici simt ca aceasta este una din directiile pe care se va dezvolta comuna. Ei detin deja constructii cochete si asigura din resurse proprii o pensiune completa pentru turistii care prefera zonele mai putin circulate.

Toate aceste lucruri, inclusiv evolutia statiunilor nu ar fi insa posibila daca nu ar exista cea mai mare atractie a locului : apa termala. Izvoarele calde, transformate in bazine, constituie sursa dezvoltarii celor doua statiuni.

Strandurile din bai atrag, in sezon, turisti din intreaga tara si din strainatate, curele balneare din Felix fiind recunoscute pe plan mondial.

Informatii Socio-Economice

  • populatia activa - 18 - 62 ani - 4793
  • numar de someri - 150
  • rata somajului - 3%

Comert

  • comert en gros si en detail: medicamente si produse farmaceutice, materiale de constructie
  • comert cu amanuntul: profil alimentar, medicamente, materiale de constructie, metalo-chimice

Spitale

  • Spitalul de Recuperare medicala a capacitatii de munca - Baile Felix
  • Spitalul de recuperare a copiilor cu deficiente locomotorii - Baile 1 Mai
  • Caminul de copii asistati maternal
  • Caminul Felix

Sport

Asociatia Sportiva Lotus

Echipe sportive: fotbal, lupte libere

  • CF Luceafarul Lotus Felix
  • FC Nova Cordau

Potentialul economic al comunei il reprezinta activitatea turistica, turismul balnear, reprezentat de:

  • S.C.Turism Felix S.A.cu 9 hoteluri: Termal, Nufarul, Felix, International, Muresul, Somes, Poienita, Unirea, Lotus, toate cu baze de tratament;
  • S.C.Sind Romania S.R.L. cu doua hoteluri - Padis si Muncel cu baze de tratament;
  • Transilvania Tour cu hotel Crisana;
  • precum si pavilioane, campinguri, casute, strand Felix si Apollo cu activitate si iarna.

Fondul funciar al comunei este de 6.175 ha din care 2188 ha teren agricol.

In comuna functioneaza 10 scoli cu 775 elevi si 7 gradinite 328 copii.

Domeniul sanitar este reprezentat de 1 dispensar uman, 1 policlinica, 1 spital de recuperare.

Sistemul bancar si de asigurari este reprezentat de 4 agentii.

Ponderea populatiei active este cuprinsa in unitatile de turism, comert si agricultura.

Zestrea edilitara a comunei este compusa din:

  • 855 apartamente si 2020 gospodarii la casa;
  • 30 km drumuri, din care modernizate 24 km;
  • 34 ha parcuri si spatii verzi;
  • Statiunea Baile Felix si Baile 1 Mai (13 hoteluri, vile si pavilioane);
  • Baze de tratament, cazare, piscina cu apa termala (Sinmartin, Baile Felix, Baile 1 Mai).

Atractiile turistice sunt reprezentate de Rezervatia naturala "Paraul Petea" din Baile 1 Mai, Lacul cu nuferi - Ochiul Mare. Aici isi are originea in cadrul unei bogate flore acvatice renumita specie si totodata foarte rara Nimpheia Lotus, varietatea Thermalis, nufarul alb, precum si "Avenul" de la Betfia, Muzeul Satului si Parcul dendrologic Haieu - Baile 1 Mai.

Comuna este racordata la reteaua de apa si canalizare a Municipiului Oradea si se are in vedere introducerea gazului metan avand realizat Studiul de Fezabilitate.

In vederea dezvoltarii pe orizontala datorita numeroaselor cereri s-au introdus in intravilan peste 450 ha teren, ce da posibilitatea construirii de locuinte familiale si constructii cu diverse destinatii.

Aparatul propriu este alcatuit din 30 de functionari publici organizati pe birouri si servicii de specialitate .

Agricultura

Suprafața totală - 6175 ha

  • arabila - 2213 ha
  • pasuni - 964 ha
  • fanete - 275 ha
  • pomicola - 116 ha
  • vii - 18 ha
  • suprafata forestiera - 2021 ha
  • suprafata agricola - 3586 ha
  • suprafata neagricol - 2589 ha

Producția vegetală

  • cereale pentru boabe - grau, porumb, secara, orz, orzoaica - 1624 ha
  • leguminoase pentru boabe: mazare, fasole
  • plante uleioase: floarea soarelui - 70 ha
  • plante pentru alte industrii: sfecla de zahar
  • cartofi, legume - 140 ha
  • planta de nutret - 379 ha

Producție:

  • cereale pentru boabe - 4551 tone
  • plante uleioase - 84 tone
  • pasuni si fanete - 9570 tone
  • vii - 90 tone fructe - 574 tone

Producția animală

  • bovine 966 cap
  • porcine - 1369 cap
  • ovine - 2095 cap
  • cabaline - 362 cap
  • pasari 16500 cap
  • albine - 50 familii

Producție:

  • bovine - 150 kg
  • porcine - 100 kg
  • ovine - 20 kg
  • caprine - 20 kg
  • productia de lapte
    • vaci - 2000 l
    • oaie - 50 l
  • productia de lana - 3 kg
  • productia de oua - 115 buc
  • productia de miere - 18 kg/ familie

Agenți economici

In comuna isi desfasoara activitatea 425 agenti economici si 375 mici intreprinzatori din care 784 cu capital privat. Agentii economici cuprind intreaga sfera de activitate, astfel:

  • 29 unitati specializate in turism (hoteluri - 12,pavilioane, campinguri casute si corturi) cu o capacitate de cazare de 5.917 locuri;
  • 345 unitati specializate in agroturism;
  • 9 unitati specializate in agrement - cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri;
  • 43 unitati de alimentatie publica specifica;
  • 7 unitati in industria usoara de confectii si incaltaminte (din care si cu capital strain romano-italian);
  • 18 unitati in industria de mobila si prelucrarea lemnului;
  • 37 unitati de constructii si prestari servicii;
  • 5 unitati de panificatie si paste fainoase;
  • 296 unitati in circulatia marfurilor si comert;
  • 7 unitati specializate in executarea lucrarilor agricole;
  • 4 unitati specializate in tratament balnear si recuperare a capacitatii de munca - cu o capacitate de 2.778 locuri.

In aceste unitati lucreaza 7.500 angajati .

Primăria Sânmartin | Copyright © | Toate drepturile rezervate.
Web design realizat de Weblike PRO.